compromițător
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From compromite + -ător.
Adjective
[edit]compromițător m or n (feminine singular compromițătoare, masculine plural compromițători, feminine and neuter plural compromițătoare)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | compromițător | compromițătoare | compromițători | compromițătoare | |||
| definite | compromițătorul | compromițătoarea | compromițătorii | compromițătoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | compromițător | compromițătoare | compromițători | compromițătoare | |||
| definite | compromițătorului | compromițătoarei | compromițătorilor | compromițătoarelor | ||||