Jump to content

complimentare

From Wiktionary, the free dictionary

Italian

[edit]

Etymology

[edit]

From complimento +‎ -are.

Pronunciation

[edit]
  • IPA(key): /kom.pli.menˈta.re/
  • Rhymes: -are
  • Hyphenation: com‧pli‧men‧tà‧re

Verb

[edit]

complimentàre (first-person singular present compliménto, first-person singular past historic complimentài, past participle complimentàto, auxiliary avére)

  1. (transitive) to compliment

Conjugation

[edit]
[edit]

Further reading

[edit]
  • complimentare in Treccani.it – Vocabolario Treccani on line, Istituto dell'Enciclopedia Italiana

Anagrams

[edit]

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From complimenta +‎ -re.

Noun

[edit]

complimentare f (plural complimentări)

  1. compliment

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative complimentare complimentarea complimentări complimentările
genitive-dative complimentări complimentării complimentări complimentărilor
vocative complimentare, complimentareo complimentărilor