colibiță
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]colibiță f (plural colibițe)
- diminutive of colibă
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | colibiță | colibița | colibițe | colibițele | |
| genitive-dative | colibițe | colibiței | colibițe | colibițelor | |
| vocative | colibiță, colibițo | colibițelor | |||