cojocuț
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]cojocuț n (plural cojocuțe)
- diminutive of cojoc
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cojocuț | cojocuțul | cojocuțe | cojocuțele | |
| genitive-dative | cojocuț | cojocuțului | cojocuțe | cojocuțelor | |
| vocative | cojocuțule | cojocuțelor | |||