Jump to content

clocoțel

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From clocot +‎ -el.

Noun

[edit]

clocoțel m (plural clocoței)

  1. Clematis integrifolia

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative clocoțel clocoțelul clocoței clocoțeii
genitive-dative clocoțel clocoțelului clocoței clocoțeilor
vocative clocoțelule clocoțeilor