chiorăit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of chiorăi.
Noun
[edit]chiorăit n (plural chiorăituri)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | chiorăit | chiorăitul | chiorăituri | chiorăiturile | |
| genitive-dative | chiorăit | chiorăitului | chiorăituri | chiorăiturilor | |
| vocative | chiorăitule | chiorăiturilor | |||
Verb
[edit]chiorăit (past participle of chiorăi)