cenobit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French cénobite.
Noun
[edit]cenobit m (plural cenobiți)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cenobit | cenobitul | cenobiți | cenobiții | |
| genitive-dative | cenobit | cenobitului | cenobiți | cenobiților | |
| vocative | cenobitule | cenobiților | |||