carfiță

Romanian

Etymology

Borrowed from Greek καρφίτσα (karfítsa). Compare Aromanian cãrfitsã.

Noun

carfiță f (plural carfițe) (archaic)

1. precious brooch, pin

   Synonyms: bold, ac

   • 1863, Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi, pages 192–194:

     Duduca alese un colier de diamant, o păreche cerceĭ de birliant, câte-va inele de rubin și smarand; vre-o câte-va carfițe (ace) de aur cu petre scumpe și zece bucățĭ de mătăsăriĭ din cele maĭ scumpe.

     Duduca chose a diamond necklace, a pair of diamond earrings, some ruby and emerald rings; some golden brooches with precious stones and ten pieces of the most valuable silk.

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	carfiță	carfița		carfițe	carfițele
genitive-dative	carfițe	carfiței		carfițe	carfițelor
vocative	carfiță, carfițo			carfițelor

References

• carfiță in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)