Jump to content

carabiță

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From carabă +‎ -iță.

Noun

[edit]

carabiță f (plural carabițe)

  1. diminutive of carabă

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative carabiță carabița carabițe carabițele
genitive-dative carabițe carabiței carabițe carabițelor
vocative carabiță, carabițo carabițelor

References

[edit]
  • carabiță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN