calotă

See also: calota

Romanian

Etymology

Borrowed from French calotte.

Pronunciation

• IPA^(key): /kaˈlo.tə/

Noun

calotă f (plural calote)

1. cap (hat)

Inflection

Declension of calotă

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	calotă	calota		calote	calotele
genitive-dative	calote	calotei		calote	calotelor
vocative	calotă, caloto			calotelor

Derived terms

• calotă craniană (“skullcap”)
• calotă glaciară (“ice cap”)

References

• calotă in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)