Jump to content

cărturime

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From cărturar +‎ -ime.

Noun

[edit]

cărturime f (plural cărturimeuri)

  1. scholardom

Declension

[edit]
Declension of cărturime
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative cărturime cărturimea cărturimeuri cărturimeurile
genitive-dative cărturimeuri cărturimeurii cărturimeuri cărturimeurilor
vocative cărturime, cărturimeo cărturimeurilor

References

[edit]
  • cărturime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN