cărigățel

Romanian

Etymology

From cărigat +‎ -el.

Adjective

cărigățel m or n (feminine singular cărigățelă, masculine plural cărigățeli, feminine and neuter plural cărigățele)

1. diminutive of cărigat

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	cărigățel		cărigățelă		cărigățeli	cărigățele
	definite	cărigățelul		cărigățela		cărigățelii	cărigățelele
genitive- dative	indefinite	cărigățel		cărigățele		cărigățeli	cărigățele
	definite	cărigățelului		cărigățelei		cărigățelilor	cărigățelelor

References

• cărigățel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN