Jump to content

călugărime

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From călugăr +‎ -ime.

Noun

[edit]

călugărime f (plural călugărimi)

  1. monks (collectively)

Declension

[edit]
Declension of călugărime
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative călugărime călugărimea călugărimi călugărimile
genitive-dative călugărimi călugărimii călugărimi călugărimilor
vocative călugărime, călugărimeo călugărimilor