căcăloi

Romanian

Etymology

From căca +‎ -ăloi.

Noun

căcăloi n (plural căcăloáie)

1. Augmentative of căcat

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	căcăloi	căcăloiul		căcăloáie	căcăloáiele
genitive-dative	căcăloi	căcăloiului		căcăloáie	căcăloáielor
vocative	căcăloiule			căcăloáielor

References

• căcăloi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN