căcăloi

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From căca +‎ -ăloi.

Noun

[edit]

căcăloi n (plural căcăloáie)

  1. Augmentative of căcat

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative căcăloi căcăloiul căcăloáie căcăloáiele
genitive-dative căcăloi căcăloiului căcăloáie căcăloáielor
vocative căcăloiule căcăloáielor

References

[edit]
  • căcăloi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN