cârlionț
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Probably from cârlig.
Noun
[edit]cârlionț m (plural cârlionți)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cârlionț | cârlionțul | cârlionți | cârlionții | |
| genitive-dative | cârlionț | cârlionțului | cârlionți | cârlionților | |
| vocative | cârlionțule | cârlionților | |||
See also
[edit]Further reading
[edit]- cârlionț in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)