cântător

See also: cantator and cãntãtor

Romanian

Etymology

From cânta +‎ -ător, possibly corresponding to Latin cantātor. Compare Aromanian cãntãtor, Italian cantatore, Catalan cantador, Occitan cantador, Portuguese cantador, and Spanish cantador.

Pronunciation

• IPA^(key): /ˌkɨn.təˈtor/

Adjective

cântător m or n (feminine singular cântătoare, masculine plural cântători, feminine and neuter plural cântătoare)

1. singing; who sings

Declension

Declension of cântător

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	cântător		cântătoare		cântători	cântătoare
	definite	cântătorul		cântătoarea		cântătorii	cântătoarele
genitive- dative	indefinite	cântător		cântătoare		cântători	cântătoare
	definite	cântătorului		cântătoarei		cântătorilor	cântătoarelor

Noun

cântător m (plural cântători, feminine equivalent cântătoare)

1. (archaic) singer

   Synonym: cântăreț

2. (popular) rooster, cock, chanticleer

   Synonym: cocoș

Declension

Declension of cântător

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	cântător	cântătorul		cântători	cântătorii
genitive-dative	cântător	cântătorului		cântători	cântătorilor
vocative	cântătorule			cântătorilor