bordură

Romanian

Etymology

Borrowed from French bordure.

Noun

bordură f (plural borduri)

1. border
2. curb (at the edge of a road)

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	bordură	bordura		borduri	bordurile
genitive-dative	borduri	bordurii		borduri	bordurilor
vocative	bordură, borduro			bordurilor