bieniu

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin biennium.

Noun

bieniu n (uncountable)

1. biennium

Declension

singular only	indefinite	definite
nominative-accusative	bieniu	bieniuul
genitive-dative	bieniu	bieniuului
vocative	bieniuule

References

• bieniu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN