bicromat
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French bichromate.
Noun
[edit]bicromat m (plural bicromați)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | bicromat | bicromatul | bicromați | bicromații | |
| genitive-dative | bicromat | bicromatului | bicromați | bicromaților | |
| vocative | bicromatule | bicromaților | |||