Jump to content

bărbățel

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From bărbat +‎ -el.

Noun

[edit]

bărbățel m (plural bărbăței)

  1. diminutive of bărbat; small man

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative bărbățel bărbățelul bărbățeli bărbățelii
genitive-dative bărbățel bărbățelului bărbățeli bărbățelilor
vocative bărbățelule bărbățelilor