Jump to content

băltățel

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From bălțat +‎ -el.

Adjective

[edit]

băltățel m or n (feminine singular băltățelă, masculine plural băltățeli, feminine and neuter plural băltățele)

  1. multicolored, variegated

Declension

[edit]
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite băltățel băltățelă băltățeli băltățele
definite băltățelul băltățela băltățelii băltățelele
genitive-
dative
indefinite băltățel băltățele băltățeli băltățele
definite băltățelului băltățelei băltățelilor băltățelelor