bădiuliță

Romanian

Etymology

From bădiu +‎ -uliță.

Noun

bădiuliță m (plural bădiuliți)

1. diminutive of bădiu

Declension

Declension of bădiuliță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) bădiuliță	bădiulițăul	(niște) bădiuliți	bădiuliții
genitive/dative	(unui) bădiuliță	bădiulițăului	(unor) bădiuliți	bădiuliților
vocative	bădiulițăule		bădiuliților

References

• bădiuliță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN