avocățime
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]avocățime f (plural avocățimi)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | avocățime | avocățimea | avocățimi | avocățimile | |
| genitive-dative | avocățimi | avocățimii | avocățimi | avocățimilor | |
| vocative | avocățime, avocățimeo | avocățimilor | |||