autodistrugător
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From autodistruge + -ător, or auto- + distrugător.
Noun
[edit]autodistrugător m (plural autodistrugători)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | autodistrugător | autodistrugătorul | autodistrugători | autodistrugătorii | |
| genitive-dative | autodistrugător | autodistrugătorului | autodistrugători | autodistrugătorilor | |
| vocative | autodistrugătorule | autodistrugătorilor | |||
References
[edit]- autodistrugător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN