autoacuzat
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of autoacuza.
Noun
[edit]autoacuzat n (plural autoacuzaturi)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | autoacuzat | autoacuzatul | autoacuzaturi | autoacuzaturile | |
| genitive-dative | autoacuzat | autoacuzatului | autoacuzaturi | autoacuzaturilor | |
| vocative | autoacuzatule | autoacuzaturilor | |||
Verb
[edit]autoacuzat (past participle of autoacuza)
References
[edit]- autoacuzat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN