asmuți
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Alternative forms
[edit]Etymology
[edit]Unknown. Possibly from a change in conjugation from the form asmuța, from a Vulgar Latin root *exmucciāre (with variant form amuța from a *ammucciāre; cf. dialectal French amoisser); alternatively from a *assubmotiāre, or *ammotiāre, from Latin motus.[1] Cf. also sumuța, which may be related.
Verb
[edit]a asmuți (third-person singular present asmuțe, past participle asmuțit) 4th conj.
Conjugation
[edit] conjugation of asmuți (fourth conjugation, no infix)
infinitive | a asmuți | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | asmuțind | ||||||
past participle | asmuțit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | asmuț | asmuți | asmuțe | asmuțim | asmuțiți | asmuț | |
imperfect | asmuțeam | asmuțeai | asmuțea | asmuțeam | asmuțeați | asmuțeau | |
simple perfect | asmuții | asmuțiși | asmuți | asmuțirăm | asmuțirăți | asmuțiră | |
pluperfect | asmuțisem | asmuțiseși | asmuțise | asmuțiserăm | asmuțiserăți | asmuțiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să asmuț | să asmuți | să asmuță | să asmuțim | să asmuțiți | să asmuță | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | asmuțe | asmuțiți | |||||
negative | nu asmuți | nu asmuțiți |