asfințit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From the past participle of asfinți.
Noun
[edit]asfințit n (plural asfințituri)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | asfințit | asfințitul | asfințituri | asfințiturile | |
| genitive-dative | asfințit | asfințitului | asfințituri | asfințiturilor | |
| vocative | asfințitule | asfințiturilor | |||