ardica

Italian

Noun

ardica f (plural ardiche)

1. exonarthex (only used in Ravenna)

   Synonym: esonartece

Anagrams

• -cardia, cadrai, cardai, ciarda, radica, ricada

Romanian

Verb

a ardica (third-person singular present ardică, past participle ardicat) 1st conjugation

1. Obsolete form of ridica.

Conjugation

    conjugation of ardica (first conjugation, no infix)

infinitive			a ardica
gerund			ardicând
past participle			ardicat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	ardic	ardici	ardică	ardicăm	ardicați	ardică
	imperfect	ardicam	ardicai	ardica	ardicam	ardicați	ardicau
	simple perfect	ardicai	ardicași	ardică	ardicarăm	ardicarăți	ardicară
	pluperfect	ardicasem	ardicaseși	ardicase	ardicaserăm	ardicaserăți	ardicaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să ardic	să ardici	să ardice	să ardicăm	să ardicați	să ardice
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		ardică			ardicați
	negative		nu ardica			nu ardicați

References

• ardica in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN

Turkish

Noun

ardica

1. dative singular of ardıç