arbitru
See also: árbitru
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French arbitre, from Latin arbiter.
Noun
[edit]arbitru m (plural arbitri)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | arbitru | arbitrul | arbitri | arbitrii | |
| genitive-dative | arbitru | arbitrului | arbitri | arbitrilor | |
| vocative | arbitrule | arbitrilor | |||