alcătuit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of alcătui.
Adjective
[edit]alcătuit m or n (feminine singular alcătuită, masculine plural alcătuiți, feminine and neuter plural alcătuite)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | alcătuit | alcătuită | alcătuiți | alcătuite | |||
| definite | alcătuitul | alcătuita | alcătuiții | alcătuitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | alcătuit | alcătuite | alcătuiți | alcătuite | |||
| definite | alcătuitului | alcătuitei | alcătuiților | alcătuitelor | ||||
Verb
[edit]alcătuit (past participle of alcătui)