Jump to content

alcătuire

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From alcătui +‎ -re.

Noun

[edit]

alcătuire f (plural alcătuiri)

  1. composition

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative alcătuire alcătuirea alcătuiri alcătuirile
genitive-dative alcătuiri alcătuirii alcătuiri alcătuirilor
vocative alcătuire, alcătuireo alcătuirilor