adiunct

Romanian

Adjective

adiunct m or n (feminine singular adiunctă, masculine plural adiuncți, feminine and neuter plural adiuncte)

1. Obsolete form of adjunct.

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	adiunct		adiunctă		adiuncți	adiuncte
	definite	adiunctul		adiuncta		adiuncții	adiunctele
genitive- dative	indefinite	adiunct		adiuncte		adiuncți	adiuncte
	definite	adiunctului		adiunctei		adiuncților	adiunctelor

Noun

adiunct m (plural adiuncți)

1. Obsolete form of adjunct.

Declension

Declension of adiunct

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	adiunct	adiunctul		adiuncți	adiuncții
genitive-dative	adiunct	adiunctului		adiuncți	adiuncților
vocative	adiunctule			adiuncților

References

• adiunct in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN