acuza
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French accuser, Latin accūsāre, present active infinitive of accūsō.
Pronunciation
[edit]Verb
[edit]a acuza (third-person singular present acuză, past participle acuzat) 1st conj.
- to accuse
Conjugation
[edit] conjugation of acuza (first conjugation, no infix)
infinitive | a acuza | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | acuzând | ||||||
past participle | acuzat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | acuz | acuzi | acuză | acuzăm | acuzați | acuză | |
imperfect | acuzam | acuzai | acuza | acuzam | acuzați | acuzau | |
simple perfect | acuzai | acuzași | acuză | acuzarăm | acuzarăți | acuzară | |
pluperfect | acuzasem | acuzaseși | acuzase | acuzaserăm | acuzaserăți | acuzaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să acuz | să acuzi | să acuze | să acuzăm | să acuzați | să acuze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | acuză | acuzați | |||||
negative | nu acuza | nu acuzați |