Jump to content

absolvență

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From absolvent +‎ .

Noun

[edit]

absolvență f (plural absolvențe)

  1. graduation

Declension

[edit]
Declension of absolvență
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative absolvență absolvența absolvențe absolvențele
genitive-dative absolvențe absolvenței absolvențe absolvențelor
vocative absolvență, absolvențo absolvențelor