abțiguit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of abțigui.
Adjective
[edit]abțiguit m or n (feminine singular abțiguită, masculine plural abțiguiți, feminine and neuter plural abțiguite)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | abțiguit | abțiguită | abțiguiți | abțiguite | |||
| definite | abțiguitul | abțiguita | abțiguiții | abțiguitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | abțiguit | abțiguite | abțiguiți | abțiguite | |||
| definite | abțiguitului | abțiguitei | abțiguiților | abțiguitelor | ||||
Verb
[edit]abțiguit (past participle of abțigui)