țințar
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Serbo-Croatian cincar, from Aromanian tsintsi.
Noun
[edit]țințar m (plural țințari)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | țințar | țințarul | țințari | țințarii | |
| genitive-dative | țințar | țințarului | țințari | țințarilor | |
| vocative | țințarule | țințarilor | |||