șopron
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from German Schoppen, dialectal form of Schuppen.
Noun
[edit]șopron n (plural șoproane)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | șopron | șopronul | șoproane | șoproanele | |
| genitive-dative | șopron | șopronului | șoproane | șoproanelor | |
| vocative | șopronule | șoproanelor | |||