șoacăț
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Serbo-Croatian šokac.
Noun
[edit]șoacăț m (plural șoacăți)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | șoacăț | șoacățul | șoacăți | șoacății | |
| genitive-dative | șoacăț | șoacățului | șoacăți | șoacăților | |
| vocative | șoacățule | șoacăților | |||