șeitan
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Ottoman Turkish شیطان (şeytan), from Arabic شَيْطَان (šayṭān).
Noun
[edit]șeitan m (plural șeitani)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | șeitan | șeitanul | șeitani | șeitanii | |
| genitive-dative | șeitan | șeitanului | șeitani | șeitanilor | |
| vocative | șeitanule | șeitanilor | |||