înviorat
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of înviora.
Adjective
[edit]înviorat m or n (feminine singular înviorată, masculine plural înviorați, feminine and neuter plural înviorate)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | înviorat | înviorată | înviorați | înviorate | |||
| definite | învioratul | înviorata | înviorații | învioratele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | înviorat | înviorate | înviorați | înviorate | |||
| definite | învioratului | învioratei | învioraților | învioratelor | ||||
Verb
[edit]înviorat (past participle of înviora)