învinuire
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]învinuire f (plural învinuiri)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | învinuire | învinuirea | învinuiri | învinuirile | |
| genitive-dative | învinuiri | învinuirii | învinuiri | învinuirilor | |
| vocative | învinuire, învinuireo | învinuirilor | |||