învinețire
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]învinețire f (plural învinețiri)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | învinețire | învinețirea | învinețiri | învinețirile | |
| genitive-dative | învinețiri | învinețirii | învinețiri | învinețirilor | |
| vocative | învinețire, învinețireo | învinețirilor | |||