învățătură
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From învăța + -ătură. Compare Aromanian nvitsãturã.
Noun
[edit]învățătură f (plural învățături)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | învățătură | învățătura | învățături | învățăturile | |
| genitive-dative | învățături | învățăturii | învățături | învățăturilor | |
| vocative | învățătură, învățăturo | învățăturilor | |||