învățătoriță
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]învățătoriță f (plural învățătorițe)
- female equivalent of învățător
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | învățătoriță | învățătorița | învățătorițe | învățătorițele | |
| genitive-dative | învățătorițe | învățătoriței | învățătorițe | învățătorițelor | |
| vocative | învățătoriță, învățătorițo | învățătorițelor | |||
References
[edit]- învățătoriță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN