învăț

Romanian

Etymology 1

Verb

învăț

1. first-person singular present indicative/subjunctive of învăța

Etymology 2

Back-formation from învăța.

Noun

învăț n (uncountable)

1. vice
2. advice

Declension

declension of învăț (singular only)

	singular
n gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) învăț	învățul
genitive/dative	(unui) învăț	învățului
vocative	învățule