întristăciune
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]întristăciune f (plural întristăciuni)
Declension
[edit]Declension of întristăciune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) întristăciune | întristăciunea | (niște) întristăciuni | întristăciunile |
genitive/dative | (unei) întristăciuni | întristăciunii | (unor) întristăciuni | întristăciunilor |
vocative | întristăciune, întristăciuneo | întristăciunilor |
References
[edit]- întristăciune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN