întorsătură
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]întorsătură f (plural întorsături)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | întorsătură | întorsătura | întorsături | întorsăturile | |
| genitive-dative | întorsături | întorsăturii | întorsături | întorsăturilor | |
| vocative | întorsătură, întorsăturo | întorsăturilor | |||