întăritură
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]întăritură f (plural întărituri)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | întăritură | întăritura | întărituri | întăriturile | |
| genitive-dative | întărituri | întăriturii | întărituri | întăriturilor | |
| vocative | întăritură, întărituro | întăriturilor | |||