însușire
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Pronunciation
[edit]Noun
[edit]însușire f (plural însușiri)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | însușire | însușirea | însușiri | însușirile | |
| genitive-dative | însușiri | însușirii | însușiri | însușirilor | |
| vocative | însușire, însușireo | însușirilor | |||