însenina
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From senin, or possibly from a Vulgar Latin root *inserenāre or from în + Latin serenāre, present active infinitive of serenō.
Verb
[edit]a însenina (third-person singular present înseninează, past participle înseninat) 1st conj.
- to clear up, brighten, lighten
- (figuratively) to brighten up, cheer up
Conjugation
[edit] conjugation of însenina (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a însenina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înseninând | ||||||
past participle | înseninat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înseninez | înseninezi | înseninează | înseninăm | înseninați | înseninează | |
imperfect | înseninam | înseninai | însenina | înseninam | înseninați | înseninau | |
simple perfect | înseninai | înseninași | însenină | înseninarăm | înseninarăți | înseninară | |
pluperfect | înseninasem | înseninaseși | înseninase | înseninaserăm | înseninaserăți | înseninaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înseninez | să înseninezi | să însenineze | să înseninăm | să înseninați | să însenineze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înseninează | înseninați | |||||
negative | nu însenina | nu înseninați |